Bună dimineaţa, tristeţe – O carte pe sufletul meu. Recenzie completă

Aseară mi-am amintit de o carte pe care am citit-o acum 2 ani. Am citit-o şi recitit-o pentru că aşa a trebuit. Pentru lucrarea de licenţă. N-am avut niciun motiv să-mi amintesc de ea pentru că nici dimineaţă nu era şi nici măcar tristeţe. Mi-am amintit de Bună dimineaţa, tristeţe a lui Françoise Sagan. Merită această carte? Citește în continuare pentru afla.

Cât de mare este cartea „Bună dimineața tristețe”

Are undeva în jur de 150 de pagini, dar paginile astea la vremea la care au apărut, au iscat adevărate scandaluri. Pentru că se întîmpla pe la 1954, fix înainte de al doilea val al feminismului, chiar când scriitoarea Françoise Sagan avea 18 ani, fix cu un an înainte de apariţia multapreciatei şi preacunoscutei Lolita a lui Nabokov.

Cecile, o tânără adolescentă, îşi petrece vacanţa de vară pe Coasta de Azur, împreună cu taică-su. Acesta, un afemeiat înnăscut, îi permite un stil de viaţă mult prea libertin pentru fetele acelei perioade pentru că şi el duce un trai de vedetă hollywoodiană. Într-o bună zi, i-o prezintă pe aceea ce urma să îi fie mamă vitregă, femeia ce avea să îşi impună propriile reguli pentru a o aduce pe Cecile pe calea cea dreaptă.

O serie de prohibiţii, un şir de impuneri şi nenumărate atenţionări o aduc pe tânăra domniţă la saturaţie şi decide să facă în aşa fel încât viitoarea mamă vitregă să dispară din lumea lor. Urzeşte un plan la care iau parte amantul ei (!!!) şi fosta iubită a tatălui ei.

O minte mult prea îndrăzneaţă şi un suflet îngrijorător de uşuratic pentru o tânără ce ieşise de curând dintr-un internat condus de maici. Mica ei socoteală nu iese aşa cum îşi propune şi lucrurile iau o întorsătură care o maturizează doar pentru o scurtă perioadă de timp.

Zilele astea în care vremea se joacă cu noi, lectura cărţuliei vă poate încălzi spiritele. Din diverse motive.