Bijuteria dragostei. O piatra rara

Poartă dragostea, așa cum îți porți bijuteriile.Nu o lasă să se oxideze sub influența factorilor externi.Chiar dacă se rupe, nu o arunca, cum am învățat să procedăm cu lucrurile, care nu ne mai folosesc. Lipește-o, chiar dacă în acel loc, unde s-a produs ruptura, nu va mai fi niciodată la fel.Măcar, i-ai mai acordat o șansă.Ți-ai mai dat ție, încă o șansă.

Uneori, fiind conștienți de valoarea ei, o depozităm in nisipul conștiinței. Nu pentru a o ascunde de ochii curioșilor sau a “căutorilor de comori“, care își doresc doar să exploateze această bijuterie.Ci pentru simplul fapt, că dorim să nu o contaminăm cu reziduurile, care i-ar putea altera forma.

Dragostea e ca o perlă pe fundul mării.Necesită atâta timp pentru a făuri dragostea în suflet, încât nu permiți oricui să aibă acces la ea. O protejezi, precum scoica are grijă de perla din interiorul ei.

…dragostea e convertită în sentimente

La fel, ca și o bijuterie, dragostea nu are termen de expirare. Ea prezintă semnele trecerii timpului, se erodează, își pierde din strălucire, dar niciodată nu-și va pierde valoarea sentimentală. După ani și ani, poți reveni la ea, o poți șlefui pentru a-i reda strălucirea pe care a avut-o la început.Dragostea nu se măsoară în karate, e convertită în sentimente. Dragostea din plic e atunci când ești sărac afectiv și doar așa poți compensa lipsa valorii.Mai grav, e când ajungi la schimb valutar cu ea.

Poate sunt o piatră neșlefuită, asemenea fațetelor unui diamant, ce își așteaptă făurarul pentru a-i conferi o formă aleasă. Aleg să strălucesc, atunci când am lângă mine, piesele care mă completează, care fac din mine un întreg.

Și dacă-s piatră să fiu nestemată

…bijuteria se poate falsifica, dragostea nu

Bijuteria dragostei o păstrezi în cutia sufletului. De acolo, știi că nu ți-o va fura nimeni, oricât ar încerca. Bijuteria se poate falsifica, dragostea nu. Ar fi prea multe semne, ce o dau de gol.În domeniul bijutier, poți fi acuzat de uz de fals. În iubire, ce e fals, se topește în propriul conținut.

Dragostea e ca și un accesoriu, te completează.

Ea poate lua forma unui inel, deoarece e concentric și te înconjoară.O poți purta ca pe o brățară, deoarece începe într-un punct și se termină cu un altul. Se poate metamorfoza într-un pereche de cercei, pentru că în iubire e nevoie de 2 pentru a realiza echilibrul. În cele din urmă, dragostea poate fi, asemenea unui colier, deoarece stă sau ar trebui să se afle la baza oricărei relații interumane…

P.S Până nu apar roboții și ne fură ce a mai rămas uman în noi.

Capabili de sentimente sau doar programați să iubim?