Sunt Lean şi Six Sigma diferite? De ce Lean şi de ce Six Sigma?

Acum câteva zile mi s-a pus o întrebare  foarte interesantă, deşi deloc nouă pentru mine: “Ce diferenţe există între Lean şi Six Sigma?” Nu mă gândisem până la acel moment că ar fi trebuit să scriu ceva despre acest subiect, pentru a clarifica un pic lucrurile.

Cel puţin sper să nu vă încurc mai mult…! M-am decis să răspund bazându-mă numai pe experienţa mea personală, fără a recurge la definiţii, studii, rapoarte etc.

Evident că explicaţiile mele nu sunt singurele pe care le puteţi găsi şi nici nu am pretenţia că acest răspuns este general valabil sau că este un răspuns exhaustiv, dar cel puţin se bazează pe anii de experienţă în aplicarea ambelor metodologii – Lean şi Six Sigma (SS).

Mai mult, experienţa mea este relevantă şi pentru DFSS – Design for Six Sigma – sau, în română, Proiectare pentru Six Sigma, o parte a SS care nu este aşa de cunoscută ca DMAIC – Define, Measure, Analyze, Improve, Control – adică Definirea problemei, Măsurare, Analiză, Îmbunătăţire şi Control. Voi explica într-un articol următor mai multe despre DFSS, această parte foarte importantă, deşi relativ puţin cunoscută, din SS.

Voi începe prin a spune că Lean şi SS servesc în general aceluiaşi scop final şi aceleiaşi ţinte supreme: excelenţa operaţională şi organizaţională a proceselor, într-un sens foarte larg, cu toate că folosesc adesea metode diferite. În primul rând, eu le consider mai mult ca două abordări complementare, decât ca fiind două sisteme diferite.

Felul cum îmi place să descriu pe scurt diferenţa dintre ele este că, în timp ce Lean ajută organizaţiile să îşi îmbunătăţească performanţele de afaceri, încă o dată în sens larg, de la – să spunem, 40% la 80%, SS se ocupă de restul – de exemplu de la 80% la 100%. Î

n general, dacă pierderile şi oportunităţile de îmbunătăţire a proceselor sunt evidente cel puţin pentru un ochi antrenat, Lean este metodologia care ar trebui folosită.

De aceea, în marea majoritate a cazurilor, Lean trebuie folosit înainte de a utiliza SS. Metodele Lean – de exemplu VSM, 5S, 7-pierderi, flux continuu şi altele, sunt imediat aplicabile şi, dacă sunt folosite corect şi sincronizate cu celelalte metode Lean, au un efect foarte puternic.

Six Sigma este valoroasă atunci când modalităţile de a îmbunătăţi procesele nu sunt aşa de evidente. În astfel de situaţii, metodele mai complexe specifice pentru SS – de exemplu statistica descriptivă, testarea statistică a ipotezelor, proiectarea experimentelor, capabilitatea procesului, controlul statistic al proceselor şi altele – sunt foarte folositoare.

Nu are nici un rost să folosim aceste metode destul de sofisticate pentru a “optimiza” pierderile, în special dacă pierderile sunt evidente. Există de asemenea metode comune celor două metodologii – de exemplu diagrama cauză – efect a lui Ishikawa, matricea de cauze şi efecte şi multe altele – aşa cum există metode specifice pentru fiecare, în funcţie de scopul urmărit.

SS implică un mod foarte organizat şi structurat de a rezolva problemele, cum este DMAIC (Define, Measure, Analyze, Improve, Control), în timp ce Lean este mult mai “flexibil”. SS utilizează multe metode statistice care sunt mai dificil de predat şi de înţeles decât metodele Lean, care pot fi considerate mai mult ca metode de „bun simţ”.

Totuşi, metodele Lean, chiar dacă sunt mai uşor de predat şi învăţat, sunt mult mai dificil de implementat. Managementul schimbării constituie o parte importantă pentru amândouă metodele – Lean şi SS, dar, încă o dată, în cazul SS este abordat într-un mod mai structurat.

Adesea se vorbeşte de japonezi şi de cât de “perfecţi” sunt ei. Toţi dăm exemple de performanţe deosebite ale specialiştilor în metodele Lean de la Toyota şi în general de specialiştii din Japonia.

Totuşi, ce nu se vede de obicei, este cât de complexe sunt metodele pe care ei le aplică pentru a rezolva problemele din vârful piramidei, respectiv ultimile 20% care îi aduc la acea “perfecţiune” specifică lor. În timpul călătoriilor mele în Japonia, am putut să văd numai acea “perfecţiune” şi sistemele care erau în funcţiune. Doar că metodele folosite pentru a ajunge la acea perfecţiune nu erau evidente pentru vizitatori.

Le place de asemenea să arate realizările din fabricile Toyota, unde se aplică metodele specifice pentru Lean de 40-50 de ani. Ce nu se vede imediat şi ce ei nu arată este ajustarea fină a proceselor şi sistemelor prin folosirea de metode realmente avansate, probabil chiar mai avansate decât ce predam noi de obicei în SS.

Mă interesează comentariile voastre la acest articol şi părerile voastre despre subiectele abordate. Până la urmă, părerea mea personală este că toate metodele şi conceptele în Lean şi Six Sigma trebuie folosite ca un singur pachet şi de aceea prefer să folosesc numele combinat: Lean Six Sigma, oricând şi oriunde este nevoie să se mişte acul indicator de la nivelul actual al performanţelor unei organizaţii către “visul” de 100%.

Eu cred că o echipă puternică şi eficientă este formată din oameni care, chiar dacă individual nu sunt familiarizaţi cu tot pachetul LSS, ca o echipă pot utiliza oricare şi toate metodele de Lean Six Sigma atunci când este nevoie.